Fără renume Un suspin al glasului de oţel, Privirea blânda a unui tânăr miel, Chipul, o perlă in adâncurile mării, Graiul Sfânt, un dulce of al sărutării. Te-am iubit,dar m-ai uitat, Nu mă mai cunoşti, dar tu-mi eşti încă drag. Dogoarea nopţii mă inspira Să alunec pe o stea ce delira. Numai lumina, numai av â nt Spre un negru veşmânt... Veşmânt ce acoperă realitatea De dulcele vis, ce se termină În amăgirea clipelor De altădat ă... Scumpă actriţa În absurditatea ta ereditară Te visezi pe o scenă de priviri Cântând umilită cu o lira Şi jucându-te cu dragi amintiri. Căci cântul este o emoţie aparte.. Zburând cu gândul departe Într-o lume a nălucirii Alegându-ţi cu seninătate mirii: Norocul, trufia, talentul Mila, iubirea, poemul. Pentru arta de a juca Sub o mască atroce Sub un paravan de înclinaţii Pentru a bucura ingraţii. Eşti un sâmbure al imagina