Era locul unde ne sărutam atinși de patima unei frenezii fără leac. Erai viciul care mi-a dat simțul culorii. Erai un răzvrătit care mă lăsa în ale singurătății brațe. Era colțul unde îți ascultam poveștile din călătorii, unde îmi prezentai suveniruri din peripeții. Eram geloasă pe servieta pe care o luai mereu la drum. Mă uitam cu ură la obiectele tale care-ți alinau dorul de casă.
Erai fericit. Iar eu te așteptam acasă, neștiind că am devenit doar un suvenir anost pe care-l revezi doar sa-l dezgropi din praful nostalgiei.
Buzele care-ți alinau setea de iubire acum au devenit o amintire îndepărtată. Locul nostru unde mi-ai spus că-ți sunt dragă, acum este atât de singur. Nu te-ai mai întors în colțul unde ne-am jurat iubirea. Te-am așteptat, o eternitate!
Poză: Anca Butuman
Comentarii
Trimiteți un comentariu